Cîțu a fost demis

Cîțu a fost demis

citu-a-fost-demis

Calculele dinaintea moțiunii arătau că dacă toți parlamentarii PSD, USR PLUS și AUR ar fi votat moţiunea, aceasta ar fi adoptată cu 280 de voturi, ceea ce înseamnă un plus de 46 de voturi peste limita necesară de 234 pentru demiterea guvernului. Cabinetul Cîțu a fost demis cu un număr record de voturi (281) ceea ce arată că cel puțin un deputat din afara celor trei a votat pentru demiterea guvernului.

Guvernul Cîțu a fost demis după 35 de zile de criză politică, dar aceasta încă nu s-a încheiat. Principalele faze ale acesteia:

  • pe 1 septembrie, miniștrii USR părăsesc ședința de guvern, după ce constată că prim-ministrul a introdus pe ordinea suplimentară de zi un proiect de OUG pentru aprobarea Programul Anghel Saligny, pe care useriștii îl numescu un PNDL 3, prin care Cîțu ar fi încercat să cumpere bunăvoința primarilor PNL pentru a câștiga lupta internă din acest partid. În aceeași seară, premierul îl demite pe ministrul Justiției, care nu avizase respectiva ordonanță;
  • useriștii cer imediat PNL să retragă încrederea premierului și anunță că nu vor mai susține un guvern condus de acesta;
  • pe 3 septembrie, într-o vineri seara, USR și AUR depun on-line o moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu. Aceasta nu va mai ajunge niciodată să fie dezbătută, fiind blocată în birourile permanente de PSD și PNL. Chemată să tranșeze situația, CCR amână o decizie până pe 28 septembrie, după congresul PNL;
  • pe 4 septembrie, președintele Klaus Iohannis intervine în criza politică printr-o critică dură adusă USR pentru că s-ar fi aliat cu AUR, o formațiune extremistă, considerând că “noua alianță creată în aceste zile între USR și AUR este un afront adus românilor care, la alegerile parlamentare de anul trecut, au decis prin votul lor drumul pe care trebuie să meargă țara noastră”;
  • pe 6 septembrie, cei șase miniștri ai USR își prezintă demisiile din Guvernul Cîțu, iar în ziua imediat următoare le depun la secretariatul general al guvernului;
  • pe 8 septembrie, prim-ministrul Florin Cîțu îi demite pe toți secretarii de stat ai USR. În ziua imediat următoare vor fi demiși și prefecții și subprefecții acestei formațiuni;
  • în perioada imediat următoare, miniștrii interimari numiți de la PNL și UDMR în locul celor de la USR, au anulat toate concursurile pregătite pentru posturile de conducere, inclusiv cele de procurori șefi, dar și cele de la Ministerul Fondurilor Europene, acolo intermar a fost chiar premierul.
  • în paralel, Florin Cîțu și Ludovic Orban duc o bătălie aspră pentru șefia PNL. Pe 25 septembrie, Florin Cîțu este ales noul președinte al acestui partid, cu sprijinul destul de evident al președintelui Klaus Iohannis. Ulterior, Ludovic Orban va declara că nu va mai colabora niciodată cu Iohannis, iar mai târziu a spus că va evalua dacă va mai rămâne în PNL sau va crea un nou guvern. Aproximativ 40 de parlamentari au rămas fideli lui Orban, lucru care s-a văzut în final și la votul împotriva guvenrului Cîțu.
  • pe 28 septembrie, Curtea Constituțională decide că moțiunea de cenzură a USR și AUR trebuie să-și urmeze cursul. În aceeași zi PSD depune propria sa moțiune de cenzură, iar în ziua imediat următoare blochează din nou în birourile permanente moțiunea USR/AUR, în ciuda deciziei CCR, dar programează citirea, dezbaterea și votul pentru propria moțiune.

Ce se întâmplă mai departe?

Constituția prevede că președintele trebuie să convoace partidele la consultări pentru formarea unui nou guvern, eventual pentru găsirea unei majorități. În realitate, președintele doar desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, iar acesta trebuie să negocieze cu celelalte partide.

Până atunci, președintele va desemna imediat pe unul dintre membrii guvernului demis (oricare altul decât Florin Cîțu) ca prim-ministru interimar. Guvernul interimar nu va putea legifera ci va întocmi doar acte de administrare. Acest lucru este important, pentru că nu este clar cât de repede va fi creată o nouă majoritate.

CCR a stabilit anterior că, după ce un premier este dat jos prin moțiune de cenzură, persoana respectivă nu mai poate fi nominalizată imediat după aceea de către președinte pentru a forma noul guvern. Totuși, Florin Cîțu spune că tot el va fi candidatul PNL, iar alți lideri ai PNL au susținut că decizia CCR poate fi evitată prin nominalizarea formală a unui alt premier, iar apoi acela s-ar putea retrage pentru a permite o nouă nominalizare a lui Florin Cîțu.

USR declară că vrea să reintre la guvernare cu PNL și UDMR, dar că nu va face asta într-un alt guvern condus de Cîțu. PSD susține că vrea alegeri anticipate.

Mai există varianta unui guvern minoritar al PNL, dar un astfel de guvern nu poate trece fără voturile PSD.

Variantele unui guvern de tehnocrați sau a unuia de uniune națională (în care să intre toate partidele) nu au fost luate în calcul până acum de clasa politică.

Cariera lui Florin Cîțu

Florin Cîțu Florin s-a născut la 1 aprilie 1972 în judeţul Vâlcea. Este licențiat în științe economice și a absolvit Grinnell College din Iowa, SUA, în 1996. Pregătirea academică a acestuia a continuat cu un masterat în științe economice în cadrul Iowa State University și un doctorat la aceeași universitate, în macroeconomie și afaceri internaționale.

A fost bancher, jurnalist, iar din 2016 este senator PNL de București. A ocupat funcția de ministru al Finanțelor în Guvernul Orban, în perioada 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020. 

Florin Cîțu a mai fost desemnat de președintele Klaus Iohannis drept candidat la funcția de prim-ministru al României în februarie 2020, în ceea ce părea la vremea respectivă un pas spre declanșarea alegerilor anticipate, însă și-a retras candidatura cu câteva ore înainte de votul de învestitură din parlament, din cauza pandemiei și abandonării planului de anticipate. Ulterior, Cîțu a fost reînvestit ca ministru al Finanțelor Publice în Guvernul Orban.

Pe 22 decembrie 2020 a fost nominalizat de Președintele Klaus Iohannis pentru a forma un nou guvern, după ce Ludovic Orban, fostul prim-ministru, și-a asumat responsabilitatea pentru clasarea pe locul doi a PNL în alegerile parlamentare și a demisionat din funcția de premier.

Prim-ministrul Florin Cîțu și-a asumat coordonarea campaniei de vaccinare anti-Covid, fapt ce a generat unele tensiuni cu ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu. Pe 14 aprilie, Florin Cîțu i-a demis pe Vlad Voiculescu și pe secretarul de stat Andreea Moldovan. Acest lucru a provocat o reacție din partea USR PLUS, care inițial a cerut demisia premierului, după care a revenit asupra acestei solicitări.

Pe 11 august, Premierul Cîțu a recunoscut că, în urmă cu 20 de ani, a făcut două zile de arest în SUA, după ce a fost prins la volan sub influența băuturilor alcoolice. Totodată, a admis faptul că nu a discutat acest subiect cu președintele Iohannis înainte să fie desemnat premier.